TIC s.n. Mișcare convulsivă și repetată rezultată din contractarea involuntară a unor mușchi; deprindere, mai mult sau mai puțin ridicolă, pe care o capătă cineva în mod inconștient. [< fr. tic]. Vezi definitia »

scripturátic, scripturátică, adj. (înv.) conform cu scriptura. Vezi definitia »

AUTOCRÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de autocrație; cu puteri nelimitate; absolut. [Pron. a-u-. / cf. fr. autocratique, it. autocratico]. Vezi definitia »

CRÓMIC adj. m. (În sintagma) Acid cromic = acid obținut din combinarea cromului cu oxigen și hidrogen. – Din fr. chromique. Vezi definitia »

HEXASILÁBIC, -Ă adj. (despre versuri) hexasilab. (< fr. hexasyllabique) Vezi definitia »