COCIOÁBĂ, cocioabe, s. f. Casă mică, sărăcăcioasă, dărăpănată. – Et. nec. Vezi definitia »

teleágă (-égi), s. f. – Căruță mică, căruță ușoară cu două roți. – Var. telegă, teligă, tileagă. Mr. tăl’igá. Sl. tĕlega, cuvînt de origine dubioasă (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 406; Conev 71; cf. Vasmer, III, 89), cf. bg. talĕg, sb. teljiga, pol., rus. telĕga, slov., mag. taliga. – Der. telegar, s. m. (cal de trăsură); telegări, vb. (Olt., a obosi caii peste măsură, a extenua); teleașcă, s. f. (căruță mică), din rus. teljezka (Scriban). Vezi definitia »

maníță (-țe), s. f. – Postav de lînă. Ngr. μανίτσα „manșon” (Scriban). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

cígă s.f. (reg.) 1. melc. 2. scripete, macara. 3. mai de crăpat lemne. 4. sfârlează, titirez. 5. joc de copii. Vezi definitia »

a prinde inimă expr. 1. a se înviora, a se însufleți. 2. a se înveseli. 3. a-și potoli foamea. Vezi definitia »