lătíță (-țe), s. f. – (Banat) Plastron, piept de cămașă. Sb. latica (Candrea). – Der. lătițar, s. n. (Banat, colier de mărgele de sticlă), cf. DAR. Vezi definitia »

BÁRJĂ s. f. 1. barcă cu o velă pătrată, pentru pescuitul pe râuri. 2. navă cu fundul plat, pentru transporturi grele pe căile navigabile. (<fr. barge) Vezi definitia »

APOSIOPÉZĂ s. f. 1. reticență; întrerupere a vorbirii. 2. figură de stil constând în întreruperea unei propoziții sau fraze din cauza grabei, ori pentru că interlocutorul poate înțelege singur ce ar mai urma să se spună. (< fr. aposiopèse, gr. aposiopesis) Vezi definitia »

TÉMĂ s. f. 1. subiect, problemă principală care se dezvoltă într-o expunere; aspect al vieții care se reflectă într-o operă artistică. 2. motiv melodic al unei compoziții muzicale pe care se compun variațiunile. 3. lucrare scrisă dată elevilor pentru aplicarea cunoștințelor. 4. (lingv.) parte a unui cuvânt alcătuit din rădăcină (împreună cu prefixele și sufixele), comună numai unuia și aceluiași cuvânt. 5. (mil.) ~ tactică = plan stabilit pentru a servi ca bază studiului teoretic sau practic, cu sau fără trupe, al unei operații de război. (< fr. thème, lat., gr. thema, it. tema) Vezi definitia »

EFEBOGENÉZĂ s. f. 1. totalitatea transformărilor care se petrec în organism în timpul pubertății. 2. dezvoltare aberantă și spontană a unei celule germinatoare, provocând teratom testicular. 3. dezvoltare a gametului mascul fără fecundație. (< fr. éphébogenèse) Vezi definitia »