ACÍL s.m. (Chim.) Radical monovalent al unui acid organic. [< fr. acyl]. Vezi definitia »

STIL¹ s. n. I. 1. totalitatea particularităților caracteristice unei structuri, civilizații, epoci, activități etc. 2. concepție și mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei școli artistice naționale etc. 3. totalitatea particularităților lingvistice, componistice etc. de exprimare a unui conținut concret proprii unui scriitor, unui compozitor, unei opere, unui gen etc. ♦ ~ funcțional = varietate a limbii literare, într-un anumit domeniu de activitate. ◊ manieră, mod personal în care un scriitor, un compozitor utilizează mijloacele de expresie. 4. mod, fel de a fi, de a se comporta, de a acționa. ♦ în ~ mare = care este realizat cu mijloace deosebit de mari. II. ~ calendaristic = denumire pentru cele două sisteme de calendar; iulian și gregorian. III. instrument de metal sau de os ascuțit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăblițe cerate. IV. (bot.) parte a pistilului aflată deasupra ovarului, care poartă stigmatul. (< fr. style, lat. stilus) Vezi definitia »

ELECTROFÍL, -Ă adj. (despre particule) care prezintă afinitate pentru electroni. (< fr. électrophile) Vezi definitia »

PRACTICÁBIL, -Ă I. adj. 1. care se poate aplica în practică. 2. (despre drumuri) pe unde se poate umbla, merge; accesibil. II. s. n. element de decor dintr-un podium mobil care servește pentru a căpăta înălțimea dorită pe scenă. ◊ platformă pe care se instalează utilajele de filmare și iluminare. (după fr. praticable) Vezi definitia »

INEXTENSÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate extinde. [Cf. fr. inextensible]. Vezi definitia »