LIBERALÍSM s. n. 1. doctrină politică și economică, în epoca de ascensiune a burgheziei, care tindea să îngrădească monarhia prin parlament, să lărgească dreptul de vot și să admită libertăți democratice. 2. atitudine tolerantă; împăciuitorism. (< fr. libéralisme) Vezi definitia »

EGALITARÍSM s. n. Concepție socială care preconizează nivelarea, egalizarea consumului individual și a modului de trai al membrilor societății. – Din fr. égalitarisme, rus. egalitarizm. Vezi definitia »

EGOCENTRÍSM s.n. Atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, acordând o importanță exagerată propriei individualități; egotism. [< fr. égocentrisme, cf. lat. ego – eu, centrum – centru]. Vezi definitia »

INDUSTRIALÍSM s. n. sistem care consideră dezvoltarea industriei drept obiectiv principal al economiei; tendința spre industrializare. ◊ teorie economică potrivit căreia, în opoziție cu agrarianismul, se acordă prioritate dezvoltării industriei. (< fr. industrialisme) Vezi definitia »

GERMANÍSM s.n. Cuvânt, expresie luată din limba germană; fel de exprimare propriu limbii germane. [Cf. fr. germanisme]. Vezi definitia »