SORTÍ, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiții) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă. Vezi definitia »

BRĂTESCU-VOINEȘTI, Ioan Al. (1868-1946, n. Tîrgoviște), prozator român. Acad. (1918). Schițe și nuvele („În lumea dreptății”, „Întuneric și lumină”) despre lumea micilor funcționari provinciali și a descendenților vechii boierimi, supusă automatismelor, conturînd cu compasiune tipul inadaptabilului. Povestiri pentru copii („Puiul”). Vezi definitia »

piștí, piștésc, vb. IV 1. (înv. și reg.; despre lichide) a curge încet, a se scurge; a se prelinge din ...; a izvorî, a țîșni, a ieși la suprafață. 2. (despre recipiente, terenuri, găuri etc.) a lăsa să picure, să curgă încet sau să țâșnească un lichid. 3. (refl.; reg.; despre copii) a se scăpa pe el (ea); (despre păsări) a murdări cu găinaț, a se găinăța. 4. (reg.) a se mișca, a se urni (dintr-un loc). Vezi definitia »

prefetí, prefetésc, vb. IV (reg.) 1. a ocroti, a proteja, a îngriji. 2. a linguși. 3. a chema. Vezi definitia »

ARMĂȘEȘTI, com. în jud. Ialomița; 6.777 loc. (1991). Stație de c. f. Vezi definitia »