CEFALÍNĂ s. f. Substanță care conține acizi grași, acid fosforic, gliceroli și aminoalcooli și care se găsește în țesutul nervos cerebral și în gălbenușul de ou. – Din fr. céphaline. Vezi definitia »

páșă (-și), s. m. – Titlu dat în Imperiul Otoman unor înalți funcționari. – Var. pașă, înv. pașa, pl. pașale. Mr. pășe, pașă, megl. pașă. Tc. pașa, pl. pașalar (Șeineanu, II, 285; Lokotsch 1640), cf. ngr. πασιά, πασᾶς, alb., bg., sb. paša, it. pasciá, fr. pacha, sp. bajá. – Der. pașalîc, s. n. (provincie guvernată de pașă), din tc. pașalik, cf. ngr. πασαλίϰι; pășie, s. f. (demnitate de pașă); pășoaie, s. f. (nevastă de pașă). – Cf. bulibașe, delibașe. Vezi definitia »

GROTĂ s. f. PeșterĂ�; cavernĂ� (1). -Din fr. Grotte Vezi definitia »

ABATÉSĂ s.f. (Rar) Superioară a unei mănăstiri catolice de călugărițe. [< it. abbadessa, cf. lat. abbatissa]. Vezi definitia »

SCENÉTĂ s. f. mică comedie într-un act, cu personaje puține. (< it. scenetta) Vezi definitia »