pițigán, pițigáni, s.m. (reg.) 1. pițigoi. 2. vrabie. Vezi definitia »

TALIÁN, taliane, s. n. (Reg.) Năvod mare fixat cu ancore și cu piloți, folosit la prinderea în cantități mari a peștilor migratori. [Pr.: -li-an] – Din rus. dial. taliian, ngr. taliáni. Vezi definitia »

DOBERMÁN s.m. Rasă de câini de talie mare, cu păr scurt, negru, maro sau gri-albăstrui cu pete roșcate, originar din Germania. [< engl. doberman, cf. Doberman – cel care a crescut pentru prima dată astfel de câini]. Vezi definitia »

SARMAȚIÁN, -Ă, sarmațieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, reprezentat în țara noastră prin straturi de nisipuri și de argile (de care sunt legate cele mai multe zăcăminte de gaze naturale). 2. Adj. Care aparține sarmalțianului (1), privitor la sarmațian. [Pr.: -ți-an] – Din fr. sarmatien. Vezi definitia »

chirlopán (-ne), s. n. – Tîrnăcop. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu fr. varlope „rindea”, probabil prin intermediul germ. Se folosește în Trans. Vezi definitia »