aerél s.m. (înv. și pop.) substanță cu miros urât și gust grețos, întrebuințată în medicină. Vezi definitia »

CALOMÉL s. n. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ și vermifug. (< fr. calomel) Vezi definitia »

STEL s.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele]. Vezi definitia »

BETÉL s.m. Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini grimpante cultivat pentru frunzele sale, cu gust înțepător. (din fr. bétel, port. betele) Vezi definitia »

șrótobel s.n. (reg.) rindea cu talpa curbă. Vezi definitia »