IMPERÁTOR, imperatori, s. m. Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei mari victorii; persoană care purta acest titlu. – Din lat. imperator. Vezi definitia »

AEROGLISÓR, aeroglisoare, s. n. Vehicul care se deplasează prin alunecare pe o pernă de aer¹. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéroglisseur. Vezi definitia »

prezentator, prezentatori s. m. (intl.) avocat. Vezi definitia »

ORCHESTRATÓR s.m. (Muz.) Cel care orchestrează bucăți muzicale. [Et. incertă]. Vezi definitia »

FĂCĂTÓR, -OÁRE, făcători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care face, creează, realizează ceva. Compuse: făcător-de-bine = binefăcător. Făcător-de-rele = răufăcător. – Face + suf. -ător. Vezi definitia »