línie (línii), s. f. – 1. Dreaptă, dungă. – 2. Șir, rînd. – 3. Formație de trupe în ordin de bătaie. – 4. Legătură de comunicații. – 5. Rînd. – 6. Riglă. – 7. Stirpe, descendență. – 8. (Înv.) Măsură de dimensiuni, valorează 1/10 dintr-un deget (0,00246 m) în Munt. și 1/2 dintr-un palmac (0,00290 m) în Mold. – 9. Obiect cu care se băteau școlarii la palmă. Lat., it. linea (sec. XVIII). – der. liniuță, s. f. (riglă mică; cratimă); linia, vb. (a trage linii), folosit mai ales la part., cf. it. lineato; alinia, vb., format după fr. aligner; liniar (var. linear), adj., din fr. linéal; sublinia, vb., după fr. souligner. Vezi definitia »

FACOSCOPÍE s. f. procedeu de examinare a ochiului cu facoscopul. (< fr. phacoscopie) Vezi definitia »

PROSCRÍPȚIE s. f. (în Roma antică) punere în afara legii, condamnare la moarte sau la exil și confiscarea averii fără forme judiciare, pentru infracțiuni politice, înscriind numele celui osândit pe o listă care se afișa. (< lat. proscriptio, fr. proscription) Vezi definitia »

DEZOBLITERÁȚIE s. f. dezobstruare. (< fr. désoblitération) Vezi definitia »

EPIGASTRALGÍE s.f. (Med.) Durere în regiunea epigastrului. [< fr. épigastralgie, cf. gr. epi, fr. gastralgie]. Vezi definitia »