INTARSIATÚRĂ s.f. Intarsie. [Pron. -si-a-. / < it. intarsiatura]. Vezi definitia »

MÁNĂ s. f. 1. Lichen comestibil care crește pe stânci în forma unor mici ghemuri cenușii, purtate uneori în locuri foarte depărtate, unde cad ca o ploaie (Lecanora esculenta); p. ext. pâine făcută din acest lichen. ♦ Fig. Rod; frupt. ♦ Belșug, abundență. 2. Numele mai multor boli ale plantelor cultivate, cauzate de anumite ciuperci parazite. 3. Compus: mană-de-ape = plantă erbacee toxică din familia gramineelor, cu frunze lanceolate și cu flori hermafrodite dispuse în spicule, care crește în preajma apelor și prin mlaștini (Glyceria aquatica). 4. Rouă sau ploaie de vară pe vreme însorită, care are un efect dăunător asupra dezvoltării plantelor; p. ext. stricăciune provocată de soarele prea fierbinte care apare imediat după ploaie. – Din sl. mana, ngr. mánna. Vezi definitia »

SOLFATÁRĂ, solfatare, s. f. Emanație vulcanică constituită mai ales din vapori de apă, hidrogen sulfurat și bioxid de carbon. – Din fr. solfatare, it. solfatara. Vezi definitia »

CHIMÉRICĂ (‹ chimer, trib al tracilor) adj. Fază ~ = fază tectogenetică, desfășurată la sfîrșitul Triasicului sau în Liasicul inferior (faza c. veche) și la sfîrșitul Malmului (faza c. nouă). Pe terit. României, se recunosc urmări ale fazei c. în Dobrogea de Nord. Vezi definitia »

SCARLATINÉTĂ s.f. (Med.) Formă ușoară de scarlatină. [Et. incertă]. Vezi definitia »