VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „care are vertebre”; „(referitor la) șira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce]. Vezi definitia »

a nu ști de glumă expr. 1. a nu avea simțul umorului; a riposta când se fac glume la adresa / pe seama sa. 2. a fi exigent; a fi intransigent. Vezi definitia »

ERGOTOXÍNĂ, ergotoxine, s. f. (Farm.) Ergotină. – Din fr. ergotoxine. Vezi definitia »

LOBULÍTĂ s. f. inflamație a unui lobul. (< fr. lobulite) Vezi definitia »

SUBINTENDÉNȚĂ s.f. (Mil.) Serviciu în subordinea intendenței. [După fr. sous-intendance]. Vezi definitia »