OSTEOCLÁST s. n. 1. celulă din sânge, având rolul de a remodela oasele în timpul creșterii. 2. instrument folosit în osteoclazie (2). (< fr. ostéoclaste) Vezi definitia »

ALTÍST, -Ă s. m. f. 1. persoană cu voce de alto. 2. instrumentist care cântă la violă. (< germ. Altist, fr. altiste) Vezi definitia »

ACORDEONÍST, -Ă, acordeoniști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Din fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist. Vezi definitia »

RECIDIVÍST, -Ă, recidiviști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care comite o recidivă; p. ext. (persoană) care repetă aceeași greșeală. – Din fr. récidiviste. Vezi definitia »

DUNST s. n. griș fin produs intermediar la măcinarea grâului în morile industriale. (< germ. Dunst) Vezi definitia »