DÓCHMIUS s. m. picior de vers antic compus dintr-o silabă scurtă, două lungi, urmate de o silabă scurtă și iarăși de una lungă. (< fr., lat. dochmius, gr. dokhmios) Vezi definitia »

ABRITTUS, oraș în Moesia inferioară, întemeiată în sec. 1 d. Hr. de romani. Aici, în 251, armatele conduse de Decius au suferit o grea înfrîngere din partea goților, conduși de Kniva. Distrus de avari și slavi în sec. 6. Azi Razgrag (Bulgaria). Vezi definitia »

máus (máusuri), s. n. – Un anumit joc de cărți. Germ. Maus (Candrea). Vezi definitia »

MÍNUS s.n. 1. Semn grafic de forma unei liniuțe orizontale, folosit pentru indicarea operației de scădere sau care indică un număr negativ. 2. Semn grafic asemănător cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice negative. 3. Deficit, lipsă. // adv. Fără, mai puțin, scăzând. [< lat. minus]. Vezi definitia »

ÁRGUS s. m. 1. (mit.) personaj legendar cu o sută de ochi. 2. (fig.) om cu privire ageră, pătrunzătoare; păzitor vigilent. 3. gen de păsări palmipede din ordinul galinaceelor, cu penele împestrițate de numeroase pete rotunde, din arhipelagul Malaysiei. (< fr. argus) Vezi definitia »