SELENODEZÍE s.f. Disciplină care studiază forma și dimensiunile Lunii, câmpul ei de gravitație etc. [Gen. -iei. / < fr. sélénodésie]. Vezi definitia »

DEJÉCȚIE, dejecții, s. f. 1. Evacuare a excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concr.) materia fecală evacuată. ♦ Apă murdară provenită din fabrici sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge. 2. (În sintagma) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai, alcătuită din bolovănișuri, pietrișuri, nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă. [Var.: dejecțiúne s. f.] – Din fr. déjection, lat. dejectio, -onis. Vezi definitia »

OMOTAXÍE s. f. (geol.) sincronism aproximativ a două straturi care conțin aceeași formă caracteristică. (după engl. homotaxis) Vezi definitia »

SCENOPEGÍE s. f. sărbătoare a vechilor evrei închinată amintirii vieții nomade din deșert. (< fr. scénopégie) Vezi definitia »

IRIDOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a irisului, (I, 2) pentru a crea o pupilă artificială. (< fr. iridotomie) Vezi definitia »