Definita cuvantului neumă
NÉUMĂ s. f. semn de notație muzicală constând din puncte și virgule fără portativ, în evul mediu pentru cântarea liturgică. ◊ grup de note emise dintr-o singură respirație. ◊ parte dintr-o frază muzicală bisericească a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. (< fr. neume, lat. neuma)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu neumă
HÁNSĂ s.f. (Ist.) Asociație, companie comercială din evul mediu. [< germ. Hansa, cf. fr. hanse]. Vezi definitia »
LUCÉRNĂ, s. f. Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). [Var.: (Reg.) luțărnă, luțérnă, s. f.] – Din germ. Luzerne. Vezi definitia »
FÚNGĂ s.f. (Mar.) Parâmă, frânghie pentru ridicarea velei la catarg. [Cf. it. fionco]. Vezi definitia »
ANAFORÉZĂ s.f. (Fiz.) Transportul particulelor coloidale spre anod sub acțiunea unui curent electric. [< fr. anaphorèse, cf. gr. ana – înapoi, phoresis – mișcare]. Vezi definitia »
DIALÉLĂ s. f. (log.) cerc vicios într-o demonstrație sau definiție; definire a unei noțiuni prin ea însăși. (< fr. diallèle) Vezi definitia »