POTLOGĂRÍ, potlogăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Fam.) A face potlogării; a escroca, a înșela. – Din potlogar. Vezi definitia »

CĂRBUNARI, com. în jud. Caraș-Severin; 1.513 loc. (1991). Vezi definitia »

țấmbri s.m., n. (reg.) 1. un pește. 2. epitet dat unui copil. 3. (s.n.) arac mic. Vezi definitia »

cronicari dramatici Vezi definitia »

conferí (-r, -ít), vb. – A acorda, a da. Fr. conférer. – Der. conferință, s. f. cu var. înv. conferență modificată prin asimilare cu suf. -ință (cerință, cuvință); conferenția, vb.; conferențiar, s. m. (orator; grad de profesor universitar). Vezi definitia »