chínă s. f. – Coajă de chinchină. Fr. quina. Cuv. vechi (lipsește din DAR), însă a circulat în sec. XIX; cf. I. Văcărescu: de ce la doctori nu găsim vină, cînd ne omoară cu iod sau chină? – Der. chinchină, s. f., din fr. quinquina; chinină, s. f., din fr. quinine. Vezi definitia »

BUFONÁDĂ, bufonade, s. f. (Rar) Bufonerie. – Din it. buffonata. Vezi definitia »

picurătúră s.f. (înv.) 1. picătură. 2. (fig.) sunet, vibrație. Vezi definitia »

CĂTÚȘĂ, cătușe, s. f. 1. Fiecare dintre cele două inele metalice, legate între ele printr-un lanț, cu care se leagă uneori mâinile (și picioarele) arestaților. 2. Plantă erbacee meliferă, cu flori albastre-violacee și cu miros greu (Ballota nigra). [Pl. și: cătuși] – *Cată (< lat. catta „pisică”) + suf. -ușă. Vezi definitia »

ecsivă, ecsive s. f. 1. (intl.) act găsit într-un portofel furat. 2. (deț.) mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate. Vezi definitia »