pluguíță s.f. (reg.) plugușor. Vezi definitia »

ALUMINÓZĂ s.f. Pneumoconioză provocată de inhalarea pulberilor fine de aluminiu. [< fr. aluminose]. Vezi definitia »

paláșcă (pălắști), s. f. – 1. Corn de praf de pușcă. – 2. Cartușieră. – 3. Tașcă, geantă incrustată. – Var. păleașcă. Mr., megl. pălașcă. Mag. palaszk (Gáldi, Dict., 149) sau tc. palaska (Tiktin), cuvinte care duc la sl. ploskva › ploscă, cf. ngr. παλάσϰα, bg. palaska, sb., cr. palačka. Vezi definitia »

EXÍNĂ s. f. membrană protectoare externă a grăuntelui de polen, a sporilor. (< fr. exine) Vezi definitia »

GRÁNIȚĂ, granițe, s. f. Limită care desparte două state; frontieră, hotar, limită teritorială. ◊ Peste (sau dincolo de) graniță = în străinătate. ♦ P. gener. Fig. Limită, margine. – Din bg., scr. granica. Vezi definitia »