AFANASIEV, Aleksandr Nikolaevici (1826-1871), folclorist rus. A alcătuit cea mai mare colecție de „Povești populare rusești” (8 vol., 1855-1864). Vezi definitia »

ASTAFIEV, Viktor Petrovici (1924-2001), scriitor rus. Romane și nuvele consacrate perioadei războiului și lumii satului siberian („Furtul”, „Păstorul și păstorița”, „Visul crestelor albe”), precum și universul copilăriei („Ultima plecăciune”). Scenarii de film. Vezi definitia »

BREJNEV, Leonid Ilici (1906-1982), om politic sovietic. Prim-secretar (1964-1966) și secretar general (1966-1982) al C.C. al P.C.U.S. Președinte (1960-1964 și 1977-1982) al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. (șef al statului). A organizat înăbușirea „Primăverii de la Praga” (1968) și a elaborat doctrina „suveranității limitate”. Pe plan intern a promovat o linie politică rigidă, fapt ce a dus la o perioadă de stagnare accentuată în societatea sovietică în domeniile vieții economice, sociale și spirituale. Vezi definitia »

NEV s.m. (Med.) Tumoare benignă a pielii, de natură epidermică, vasculară etc.; aluniță. [< lat., fr. naevus]. Vezi definitia »

BOTEV, Hristo (1848-1876), poet și om politic democrat-revoluționar bulgar. Erou național al poporului bulgar. Conducător al mișcării de eliberare de sub stăpînirea otomană. A desfășurat o intensă activitate în cadrul emigrației bulgare din România (1867-1876), a organizat și a participat la răscoala antiotomană izbucnită în apr. 1876, în timpul căreia a fost ucis. Poeme de factură romantică („Haiducii”, „Hagi Dimităr”, „Spînzurarea lui Levski”, „,Mamei”). Vezi definitia »