PLOPÁR, plopari, s. m. Numele a două insecte cu țârâit caracteristic care trăiesc mai ales pe plopi; scripcar (Saperda carcharias și populnea). – Plop + suf. -ar. Vezi definitia »

SPOROZOÁR, sporozoare, s. n. (La pl.) Clasă de protozoare caracterizată prin prezența stadiului de spor¹ în faza lor de dezvoltare, care trăiesc ca paraziți intracelulari, producând boli grave la oameni și la animale; (și la sg.) animal care aparține acestei clase. [Pr.: -zo-ar] – Din fr. sporozoaires. Vezi definitia »

morocar, morocare s. n. (înv.) cinzeacă de băutură spirtoasă. Vezi definitia »

pologár², pologáre, s.n. (reg.) 1. secerătoare mecanică. 2. greblă la secerătoarea nelegătoare, care dă pologul (v.) jos de pe masa mașinii. Vezi definitia »

VEXILÁR s. m. (ant.) 1. purtător al unui vexil¹ (1). 2. soldat roman care făcea parte dintr-o unitate cu vexil propriu. (< lat. vexillarius, fr. vexillaire) Vezi definitia »