CATAPÚLTĂ s. f. 1. mașină de război antică pentru aruncarea la distanță a pietrelor. 2. dispozitiv pentru lansarea avioanelor sau a planoarelor. ◊ dispozitiv pentru aruncarea din avion a pilotului în vederea parașutării în caz de pericol. (< fr. catapulte, lat. catapulta) Vezi definitia »

haială, haieli s. f. (tox.) stare de euforie indusă de consumul de narcotice. Vezi definitia »

BARCHENTÍNĂ s.f. (Mar.) Velier cu trei până la cinci arbori și cu velatură aurică, în afară de arborele trinchet, prevăzut cu vele pătrate. [< engl. barquentine, fr. barquentin]. Vezi definitia »

strenúiță s.f. (reg.) caș dulce cu zer. Vezi definitia »

CATALÍZĂ s.f. Acțiune produsă asupra unei reacții chimice de către un catalizator sau, în general, de către un agent fizic sau chimic. [< fr. catalyse, cf. gr. katalysis – desfacere]. Vezi definitia »