BÂȚÂIÁLĂ, bâțâieli, s. m. Tremur nervos al mâinilor, al picioarelor, al capului sau (la animale) al cozii. [Pr.: -țâ-ia-] – Bâțâi + suf. -eală. Vezi definitia »

șotítă s.f. (reg.) țuică foarte slabă, obținută la sfârșitul distilării. Vezi definitia »

RUTÍNĂ² s.f. Substanță chimică de origine vegetală, folosită în farmacie ca diuretic, antihemoragic etc. [< fr. rutine]. Vezi definitia »

HEXASTÍHĂ v. hexastih¹. [DOOM 2] Vezi definitia »

EPENTÉZĂ s. f. apariție a unui sunet nou (consoană) în interiorul unui cuvânt între două sunete greu de pronunțat. (< fr. épenthèse, lat., gr. epenthesis) Vezi definitia »