PĂCÓRNIȚĂ, păcornițe, s. f. Vas de lemn sau de scoarță de copac în care se ține păcura pentru uns roțile căruței. – Păcură + suf. -orniță. Vezi definitia »

OMNIPOTÉNȚĂ s. f. putere nelimitată; atotputernicie. (< fr. omnipotence, lat. omnipotentia) Vezi definitia »

VIVANDIÉRĂ s.f. (Ist.) Femeie care însoțea trupele pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pron. -di-e-. / < fr. vivandière]. Vezi definitia »

plágă (plắgi), s. f. – 1. Rană. – 2. Flagel, calamitate. – Mr. pleagă. Lat. plaga (Pușcariu 1331; REW 6562), dar caracterul popular al cuvîntului este cam îndoielnic; cf. totuși mr., alb. pljagë. – Der. plăguit (var. pleguit), adj. (rănit), înv., în Banat. Vezi definitia »

CAPODÓPERĂ s. f. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu. (< it. capodopera) Vezi definitia »