PIELIȘOÁRĂ, pielișoare, s. f. (Rar) Pielicică. – Piele + suf. -ișoară. Vezi definitia »

TEORÉMĂ s.f. (Fil.) Afirmație care poate fi demonstrată logic, plecând de la un sistem axiomatic, în cadrul unei teorii. ♦ (Mat.) Adevăr matematic care poate fi demonstrat logic plecând de la fapte cunoscute. [Pron. te-o-. / cf. fr. théorème, lat., gr. theorema]. Vezi definitia »

blană, s. f. sg. pilozitate pubiană. Vezi definitia »

CUCÚTĂ, cucute, s. f. Plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor, cu miros caracteristic, cu frunze mari, flori albe și fructe brune-verzui, întrebuințată ca medicament; dudău, buciniș (Conium maculatum). ◊ Expr. (Fam.) Doar n-am băut cucută (ca să...) = doar n-am înnebunit (ca să...). ◊ Compuse: cucută-de-apă = plantă erbacee de apă, cu flori albe dispuse în formă de umbrelă (Cicuta virosa); cucută-de-pădure = plantă erbacee cu frunze ascuțite și flori albe (Galium schultesii). – Lat. *cucuta (= cicuta). Vezi definitia »

sípcă, sípce, s.f. (reg.) 1. portțigaret. 2. horn. Vezi definitia »