ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care asigură. ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și drepturilor părților împricinate. – Din asigura + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

APRETÓR, -OÁRE s.m. și f. Lucrător care apretează țesături, piei etc. [Cf. fr. apprêteur]. Vezi definitia »

INSTRÚCTOR, -OÁRE s. m. f. cel care face o muncă de instruire. (< fr. instructeur, rus. instruktor) Vezi definitia »

PROBATÓR, -OÁRE adj. probatoriu. (< fr. probatoire) Vezi definitia »

PRÍOR¹ s.m. (Ist.) Titlul unui înalt magistrat în vechile orașe-republici italiene (Florența, Roma etc.). // adj.invar. (Rar) Cel dintâi (în timp sau la rând). [Pron. pri-or. / < it. priore, lat. prior]. Vezi definitia »