om de ispravă / de nădejde expr. om bun; om pe care te poți bizui la nevoie. Vezi definitia »

CHIÁSMĂ, chiasme, s. f. Formație nervoasă din interiorul craniului, alcătuită din încrucișarea parțială a fibrelor nervilor optici. – Din fr. chiasma. Vezi definitia »

CARDIOLÍZĂ s. f. îndepărtare chirurgicală a aderențelor pericardice, după rezecția costală. (< fr. cardiolyse) Vezi definitia »

MICROFISÚRĂ s. f. fisură invizibilă cu ochiul liber. (< fr. microfissure) Vezi definitia »

crátiță (crátițe), s. f. – 1. Vas de bucătărie de gătit. – 2. (Arg.) Slujnică. Origine necunoscută. Pare a fi cuvînt sl. Candrea și Scriban îl pun în legătură cu bg. kratičĭka „puțin înalt”, sb. kratica „scurtare”, cratița fiind un vas scund. După Meyer 129, din sl. gratičĭka „grație”. Vezi definitia »