șpágă s. f. – Bacșiș, mită. Origine incertă. Legătura cu șpagă „spadă” nu este sigură, cf. Chelaru, BF, IV, 128; și cu atît mai puțin apare chiar legătura semantică cu fr. épingles, sp. alfileres. După Scriban, din sb., rus. špag „buzunar”. Ar putea fi vorba de o confuzie între spa(n)gă „spadă” și spenge, var. a lui spență „suprasarcină”, v. aici. Vezi definitia »

PÚSTĂ, puste, s. f. Câmpie întinsă acoperită cu ierburi; stepă. – Din magh. puszta. Vezi definitia »

FIÉSTĂ s. f. festival, sărbătoare, petrecere în țările de limbă spaniolă, ulterior și în alte țări din America. (< sp. fiesta) Vezi definitia »

PARALÁXĂ, paralaxe, s. f. 1. Unghiul dintre dreptele care unesc un punct foarte depărtat cu extremitățile unei baze de observare. 2. (Astron.) Unghi maxim sub care se vede raza Pământului sau a orbitei sale de pe un alt corp ceresc. – Din fr. parallaxe, lat. parallaxis. Vezi definitia »

BRAȘOÁVĂ, brașoave, s. f. (Fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Brașov. Vezi definitia »