Definita cuvantului oblic
ÓBLIC, -Ă I. adj. înclinat față de o dreaptă sau de un plan; pieziș. ♦ (lingv.) caz ~ = denumire a cazurilor care nu exprimă un raport direct (genitivul, dativul, ablativul etc.). II. adj., s. n. (mușchi) a cărui acțiune se exercită în direcții neparalele cu planul de simetrie a corpului. II. s. f. (mat.) dreaptă care nu este perpendiculară pe dreapta, sau pe planul dat. (< fr. oblique, lat. obliquus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu oblic
MECANOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la mecano-tehnică. II. s. f. mecanică (III, 2). (< mecano + -tehnic2) Vezi definitia »
GENÉRIC, -Ă adj. Aparținând unei categorii, unui gen. ♦ (P. ext.) Care cuprinde cazurile asemănătoare. // s.n. Parte a unui film care prezintă numele actorilor și al realizatorilor. [< fr. générique]. Vezi definitia »
DISCROMATÓPSIC, -Ă, discromatopsici, -ce, adj. (Med.) De discromatopsie. – Din fr. dyschromatopsique. Vezi definitia »
MONOPÓDIC, -Ă adj. Monopod, monopodial. [Cf. it. monopodico]. Vezi definitia »
SÚDIC, -Ă adj. de (la) sud; spre sud; meridional. (< sud + -ic) Vezi definitia »