Definita cuvantului obstacol
OBSTÁCOL s. n. 1. piedică, stavilă. ◊ (fig.) opoziție; dificultate, piedică. 2. (pl.) gard, șanț etc. care trebuie trecut în cadrul unei competiții sportive. (< fr. obstacle, lat. obstaculum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu obstacol
ANISÓL, anisoli, s. m. (Chim.) Eter metilic al fenolului. – Din fr. anisole. Vezi definitia »
COBÓL s. n. limbaj de programare la calculatoarele electronice, pentru aplicații cu caracter economic, prin separarea datelor și a instrucțiunilor în secțiuni distincte. (< engl., fr. cobol) Vezi definitia »
moșmól (-li), s. m. – Plantă (Mespilus germanica). – Var. moșmon. Mr. mușmulă, megl. mușmul. Tc. mușmula (Tiktin; Lokotsch 1518; Berneker, II, 39), din mgr. μέσπιλον, cf. ngr. μούσμουλον, alb. mušmuljë, bg. mušmula, rus. mušmulá. – Der. moșmoală (var. moșmoană, moșmulă, mușmulă), s. f. (fructul moșmolului). Vezi definitia »
NICÓL s.m. (Fiz.) Dispozitiv optic pentru polarizarea luminii, format din două prisme de spat de Islanda lipite. [< fr. nicol, cf. W. Nicol – fizician englez]. Vezi definitia »
RESÓL s.n. Produs reprezentând prima fază de condensare în procesul de obținere a bachelitei. [< fr. résol]. Vezi definitia »