Definita cuvantului ocel
OCÉL s. m. 1. ochi simplu la numeroase artropode. 2. pată rotundă pe aripile insectelor, pe penele păsărilor sau pe penajul animalelor. (< fr. ocelle, lat. ocellus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ocel
CHANEL [șanél], Gabrielle zisă Coco (1883-1971), creatoare de modă franceză. A dat modei, după 1916, o nouă linie a eleganței exprimată printr-o extremă simplitate. Vezi definitia »
ARKEL, William Joscelin (1904-1958), paleontolog britanic. Prof. univ. la Oxford. Cercetări în stratigrafia și paleontologia Jurasicului, în special amoniții din Jurasicul mediu și superior. Vezi definitia »
DIECÉL, diecei, s. m. (Reg.) Diminutiv al lui diac. [Pr.: di-e-] – Diac + suf. -el. Vezi definitia »
căcățel, căcăței s. m. (dim., peior.) 1. persoană neînsemnată. 2. fleac, lucru neînsemnat. Vezi definitia »
MUNTICÉL, munticei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui munte (1); muntișor. – Munte + suf. -icel. Vezi definitia »