AUTOINDÚCȚIE s. f. producere a unei forțe electromotoare într-un circuit datorită câmpului magnetic al curentului electric variabil care trece prin însuși circuitul indus; selfinducție. (< fr. auto-induction) Vezi definitia »

HIPOVENTILÁȚIE s. f. ventilație pulmonară redusă. (< engl. hypoventilation) Vezi definitia »

SPERMATÍE s. f. (bot.) gamet mascul, cu un singur nucleu. (< fr. spermatie) Vezi definitia »

zavístie (înv., reg.) (-ti-e) s. f., art. zavístia (-ti-a), g.-d. art. zavístiei; pl. zavístii, art. zavístiile (-ti-i-) Vezi definitia »

EREZÍE s.f. 1. Doctrină contrară dogmelor religiei (mai ales religiei creștine catolice) care este condamnată de biserică. 2. (Fig.) Rătăcire, abatere, greșeală, eroare. [Gen. -iei. / cf. fr. héresie, it. eresia, gr. hairesis – alegere]. Vezi definitia »