BOWLING [BÁULING] s. n. 1. joc de popice practicat pe o pistă modernă, cu dispozitive automatizate. 2. teren, loc amenajat pentru bowling (1). (< engl. bowling) Vezi definitia »

WÍRING s.n. (Med.) Procedeu de tratare a unui anevrism al aortei, constând din introducerea în interiorul lui, în formă de ghem, a unui fir metalic lung și subțire. [< fr. wiring, cf. engl. to wire – a fixa cu o sârmă]. Vezi definitia »

SMÓCHING, smochinguri s. n. Haină bărbătească de gală (de culoare neagră), făcută după o croială specială, foarte deschisă în față și cu reverele de mătase. – Din engl. smoking. Vezi definitia »

MÉTING s.n. v. miting. Vezi definitia »

ștáirung s.n. (reg.) 1. nume dat unor dispozitive sau unor piese ale joagărului: dispozitiv care împinge bușteanul spre ferăstrău; dispozitiv care trage înapoi bușteanul tăiat; dispozitiv cu care se reglează joagărul pentru a tăia scânduri de diferite dimensiuni; dispozitiv care oprește curgerea apei sau îi reglează debitul; furcă de fier care împinge roata dințată. 2. (în forma: ștaierunc) nume dat unor piese ale morii de apă: grindeiul grăunțarului; cătușă strânsă de grindeiul grăunțarului; bătătoare legată de jug și de grindeiul grăunțarului. 3. (în forma: ștairunc) lovitură puternică. Vezi definitia »