stăpâneásă, stăpânése, s.f. (reg.) stăpână. Vezi definitia »

CASIDĂ (‹ arab.) s. f. Poezie monorimă, specifică literaturii orientale (arabă, persană, turcă). Scrisă pe subiecte omagiale, panegerice, religioase, didactice, satirice etc., ajungea pînă la o sută de cuplete. Vezi definitia »

picurătúră s.f. (înv.) 1. picătură. 2. (fig.) sunet, vibrație. Vezi definitia »

RACHÉTĂ¹ s. f. 1. vehicul spațial fusiform, fără echipament de sustentație, propulsat cu ajutorul unui motor cu reacție. ♦ ~ cosmică = rachetă de mari dimensiuni servind la plasarea pe orbite a sateliților artificiali și a navelor cosmice; motor- ~ = motor la care propulsia se face prin evacuarea cu mare viteză a unui jet gazos; ~ meteorologică = rachetă recuperabilă, dotată cu aparate speciale de măsură, folosită pentru investigații ale atmosferei până la 15⁰ km altitudine. 2. cartuș special, cu materii explozibile, care ard producând lumină de diferite culori. (< germ. Rakete, rus. raketa) Vezi definitia »

bomboană fondantă expr. (adol., iron.) tip antipatic. Vezi definitia »