proditúră, proditúri, s.f. (reg.) venetic. Vezi definitia »

DESINÉNȚĂ s. f. element gramatical care se adaugă la sfârșitul unui cuvânt pentru a constitui o formă de conjugare (la verb) sau declinare (la substantiv, adjectiv). (< fr. désinence) Vezi definitia »

zburătúră (pop.) s. f., g.-d. art. zburătúrii; pl. zburătúri Vezi definitia »

ANECDÓTICĂ s.f. Parte hazlie, spirituală a unei povestiri. [Cf. fr. anecdotique]. Vezi definitia »

nívă, níve, s.f. (înv. și reg.) unitate de măsură agrară; bucată de pământ agricol. Vezi definitia »