FITOTAXONOMÍE s. f. studiul clasificării plantelor. (< fr. phytotaxonomie) Vezi definitia »

ORNITOLOGÍE s.f. Ramură a zoologiei care studiază păsările. [Gen. -iei. / < fr. ornithologie, cf. gr. ornis – pasăre, logos – studiu]. Vezi definitia »

DENTÍȚIE, dentiții, s. f. Totalitatea dinților mamiferelor, caracteristică, după structură și număr, unui tip de regim alimentar. Dentiție de carnivor. ♦ Proces de formare și de apariție a dinților la copii și la puii animalelor mamifere. Dentiție întârziată. ◊ Dentiție de lapte = dentiție formata din 20 de dinți, care apare, la copii, între 6 luni și 3 am. Dentiție definitivă = dentiție formată din 8 incisivi, 4 canini, 4 premolari și 16 molari, care apare începând de la 6-7 ani. ♦ Modul în care sunt așezați dinții. [Var.: dentițiúne s. f.] – Din fr. dentition, lat. dentitio, -onis. Vezi definitia »

ONCOLOGÍE s. f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studierea tumorilor și a mijloacelor de prevenire, depistare și de tratament a cancerului. – Din it. oncologia. Vezi definitia »

HOPLOMAHÍE s.f. Luptă de gladiatori înarmați cu mai multe arme. [Gen. -iei. / cf. fr. hoplomachie]. Vezi definitia »