IBÚM s. n. Dispoziție a legilor vechilor evrei, potrivit căreia văduva fără copii trebuia să se căsătorească cu fratele bărbatului ei. – Din fr. ibum. Vezi definitia »

CERÍTHIUM s. m. moluscă gasteropodă din mările calde cu cochilia mică, alungită, în spirală, cu striații. (< lat. cerithium) Vezi definitia »

VÉLUM s.n. 1. Pânză mare care acoperă un circ, o barcă. V. velarium. 2. (Zool.) Formație sau structură membranoasă asemănătoare unui văl, prezentă la meduze, unele larve etc., în apropierea cavității bucale. [< lat. velum]. Vezi definitia »

CIBÓRIUM s. n. 1. baldachin susținut de coloane, care acoperea altarul bazilicilor creștine. 2. vas de forma unei cupe din fruct de nufăr, în bisericile catolice, pentru păstrarea rezervei euharistice după slujbă. (< lat., fr. ciborium) Vezi definitia »

CÉCUM s. n. elem. cec². Vezi definitia »