FENOMÉN, fenomene, s. n. 1. Manifestare exterioară a esenței unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit. 2. Proces, transformare, evoluție, efect etc. din natură și din societate. ♦ Fapt. 3. Aspect, întâmplare, ființă, obiect care surprinde (prin calități, noutate etc.). – Din fr. phénomène. Vezi definitia »

ghiudén (ghiudénuri), s. n. – Cîrnat uscat, din carne de vită. – Var. ghiudem. Tc. ǵöden (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 726). – Der. ghiudemărie, s. f. (fabrică de ghiudenuri). Vezi definitia »

TRINITROTOLUÉN s.n. Substanță cristalizată de culoare galbenă-deschisă, obținută prin nitrarea toluenului, care se întrebuințează ca exploziv; trotil. [Pron. -lu-en. / < fr. trinitrotoluène]. Vezi definitia »

CLORBENZÉN s. m. derivat monoclorurat al benzenului, materie primă la fabricarea unor coloranți, medicamente etc. (< clor + benzen) Vezi definitia »

JOBÉN, jobenuri (jobene), s. n. Pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, tare, de obicei de culoare neagră, purtată astăzi numai la ceremonii; cilindru. – Din n. pr. Jobin. Vezi definitia »