ALTÁIC, -Ă adj. din regiunea munților Altai. ♦ limbi če = limbi turcice, mongole și tunguse. (< fr. altaïque) Vezi definitia »

DINÁMO-ELÉCTRIC, -Ă, dinamo-electrici, -ce, adj. Care transformă energia mecanică în energic electrică, privitor la această transformare. – Din fr. dynamo-électrique. Vezi definitia »

IRÓNIC, -Ă adj. care ironizează, care exprimă ironie; înțepător. (< fr. ironique, lat. ironicus) Vezi definitia »

PARANTÉTIC, -Ă, parantetici, -ce, adj. Care este situat între paranteze. – Din fr. paranthétique. Vezi definitia »

PROZÁIC, -Ă adj. 1. (Rar) Care ține de proză, specific prozei. 2. Lipsit de calități artistice, de valoare stilistică; comun, vulgar; necioplit. [Pron. -za-ic. / cf. fr. prosaïque, it. prosaico, lat. prosaicus]. Vezi definitia »