Definita cuvantului quotient
QUOTIÉNT s.n. Rezultat al unei diviziuni; cât. ◊ Quotient intelectual = raport între vârsta mentală și cea reală a unui copil; quotient respiratoriu = raport între volumul de bioxid de carbon eliminat și cel de oxigen absorbit în același timp de un organism animal sau vegetal. [Pr.: cvo-] (din fr. quotient, lat. quotiens)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu quotient
TEREBÍNT s. m. arbore rășinos din regiunea mediteraneană, din care se extrage terebentina și unele substanțe tanante. (< fr. térébinthe, it. terebinto, lat. terebinthus) Vezi definitia »
DISPARÉNT, -Ă, disparenți, -te, adj. Care este pe cale să dispară. – Dispărea + suf. -ent (după apărea – aparent). Vezi definitia »
ANGAJAMÉNT s.n. 1. Obligație luată de cineva, din proprie inițiativă, de a face ceva; promisiune solemnă. ◊ (Ec.) Angajament de plată = obligație asumată în scris de o întreprindere față de bancă, la contractarea unui credit, cu privire la utilizarea și rambursarea creditului respectiv. 2. Punerea pucului sau a mingii în joc (la hochei și baschet). [< fr. engagement]. Vezi definitia »
dirimant Vezi definitia »
DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcții diferite. ♦ lentilă ~ă = lentilă care împrăștie razele incidente paralele. ◊ (mat.; despre un șir de numere) care nu are limită (finită); (despre serii) la care șirul sumelor parțiale tinde spre infinit. 2. (fig.; despre păreri, concepții, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii. (< fr. divergent, lat. divergens) Vezi definitia »