BÁLIGĂ, baligi, s. f. (Adesea fig.) Excrement de animale mari; băligar. [Var.: bálegă s. f.] – Cf. scr. balega, alb. balge. Vezi definitia »

ADUNĂTÚRĂ, adunături, s. f. 1. Tot format prin adunarea la un loc a unor obiecte disparate; grămadă nesistematizată. 2. (Peior.) Grămadă de oameni adunați din întâmplare; gloată. – Din aduna + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

ȘAMPONÉZĂ s. f. lucrătoare într-un salon de coafură specializată în șamponări. (< fr. shamponineuse) Vezi definitia »

busólă (busóle), s. f. – Instrument alcătuit dintr-un cadran și un ac magnetic care se așază pe direcția nord-sud. – Mr. pusulă. Fr. boussole. În mr., din tc. pusula (‹ ngr. μπούσουλα). Vezi definitia »

BELÍTĂ s.f. Exploziv folosit în minele de cărbuni. [< fr. bellite]. Vezi definitia »