Definita cuvantului omonim
OMONÍM, -Ă I. adj. 1. care are același nume. 2. (muz.; despre relația dintre două tonalități) care au aceeași tonică, dar mod diferit. II. s. n. 1. cuvânt identic ca formă și pronunțare cu un altul, dar deosebit ca sens. 2. joc care cere dezlegătorului să găsească un cuvânt cu mai multe înțelesuri, fără a i se schimba nici forma grafică, nici accentul. II. s. m. f. cel care poartă același nume cu altcineva. (< fr. homonyme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu omonim
MEZENCHÍM, mezenchime, s. n. Țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate înglobate într-o substanță omogenă și din care se formează ulterior vasele sangvine și limfatice, țesutul conjunctiv etc. – Din fr. mésenchyme. Vezi definitia »
NELEGÍTIM, -Ă, nelegitimi, -e, adj. (Despre copii) Care s-a născut în afara căsătoriei; natural, bastard. – Ne- + legitim (după fr. illégitime). Vezi definitia »
OMONÍM, (1) omonime, s. n., (2) omonimi, s. m. 1. S. n. Cuvânt care are aceeași formă și aceeași pronunțare cu alt cuvânt sau cu alte cuvinte, de care diferă ca sens și ca origine. 2. S. m. Persoană care poartă același nume cu altcineva; tiz. – Din fr. homonyme. Vezi definitia »
ILUSTRÍSIM, -Ă, ilustrisimi, -e, adj. (Ca titlu de onoare sau termen respectuos de adresare pentru unii prelați catolici) Mărit, slăvit. – Din it. illustrissimo, fr. illustrissime. Vezi definitia »
STIGMONÍM s.n. Nume de autor înlocuit prin puncte de suspensie. [< fr. stigmonyme, cf. gr. stigma – punct, onoma – nume]. Vezi definitia »