inconjura Vezi definitia »

ÎNCURÁ, încúr, vb. I. Tranz. (Înv. și reg.) A mâna caii repede; a goni. ♦ Refl. (Despre cai) A porni la fugă, a se întrece alergând; a alerga în voie. – Lat. *incurrare (= currere). Vezi definitia »

AUTOCENZURÁ vb. refl. a-și cenzura propriile gânduri, acțiuni. (< fr. sáutocensurer) Vezi definitia »

ciurá, ciuréz, vb. I (înv.) 1. a trece prin ciur, a cerne cu ciurul. 2. a broda, a chindisi cu găurele. Vezi definitia »

PROLIFERÁ, pers. 3 proliferează, vb. I. Intranz. 1. (Biol.; despre celule sau, p. ext., despre țesuturi celulare) A se înmulți (în mod anormal) prin diviziune. 2. (Despre organisme) A se reproduce, a procrea. – Din fr. proliférer. Vezi definitia »