GEOCARPÍE s. f. fenomen la unele plante, care, după fecundație, își înfundă floarea în pământ, unde se dezvoltă fructele. (< fr. géocarpie) Vezi definitia »

NATREMÍE s.f. (Med.) Concentrație a sodiului din sânge. [Gen. -iei. / < fr. natrémie]. Vezi definitia »

BIOCHORÍE (‹ engl.) s. f. (BIOL.) Parte a biocenozei, cu durată de existență redusă, apărută ca urmare a unor condiții favorabile; în b. procesele care determină circulația materiei sînt intense. Sin. microcenoză. Vezi definitia »

HIDROMETEOROLOGÍE s.f. Disciplină care studiază circulația apei în atmosferă. [Pron. -te-o-, gen. -iei. / cf. germ. Hydrometeorologie, fr. hydrométéorologie]. Vezi definitia »

-CHIRÍE elem. cheir(o)-. Vezi definitia »