EMBRIOLOGÍE s. f. Parte a biologiei care se ocupă cu studiul embrionului în toate fazele dezvoltării lui, de la formarea celulei-ou până la ecloziune sau naștere. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryologie. Vezi definitia »

JAPONEZĂRÍE s. f. obiect de artă de origine japoneză. (< fr. japonaiserie) Vezi definitia »

CONDÍȚIE, condiții, s. f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariția unui fenomen. 2. (La pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen. 3. Clauză a unei întelegeri, a unei convenții. Condițiile tratatului de pace. ◊ Loc. adj. și adv. Fără condiții = fără pretenții. ◊ Loc. conj. Cu condiția (ca să)... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)... 4. (Jur.) Întâmplare viitoare și nesigură de a cărei îndeplinire atârnă existența unei obligații. ♦ Situație juridică a unei persoane. 5. Situație socială a cuiva. – Fr. condition. Vezi definitia »

ACHILÍE s.f. (Med.) Absența pepsinei și a acidului clorhidric din sucul gastric. [Gen. -iei. / < fr. achylie, cf. gr. a – fără, chylos – suc]. Vezi definitia »

EVAPORIMETRÍE s. f. 1. măsurare a evaporației de pe suprafețele de apă și din sol. 2. disciplină care studiază metodele de măsurare a evaporației. (după fr. évaporométrie) Vezi definitia »