Definita cuvantului oralitate
ORALITÁTE s. f. 1. ansamblu de particularități specifice limbii vorbite. 2. calitate a stilului unei scrieri de a se baza pe oralitate (1). 3. (jur.) principiu în temeiul căruia dezbaterea unui litigiu se desfășoară oral. 4. (psihan.) stadiu inițial al dezvoltării libidinale, având ca zonă erogenă cavitatea bucală. (< it. oralità)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu oralitate
PRECOCITÁTE s. f. Însușirea de a fi precoce, dezvoltare înainte de vreme, timpurie, prematură. ♦ Însușirea animalelor de carne de a realiza sporuri în greutate, cu o valorificare mai mare a hranei în timpul îngrășării. – Din fr. précocité. Vezi definitia »
TACITURNITÁTE s. f. faptul de a fi taciturn. (< fr. taciturnité) Vezi definitia »
IMATERIALITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este imaterial. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. immatérialité]. Vezi definitia »
a scoate (pe cineva) din fire / din sărite / din pepeni expr. a enerva, a irita, a înfuria. Vezi definitia »
BRIOFÍTE s.f.pl. Încrengătură de plante cu corpul diferențiat în tulpini și frunze, al căror prototip este mușchiul; (la sg.) plantă din această încrengătură. [Sg. briofită, pron. bri-o-. / < fr. bryophytes, cf. gr. bryon – mușchi, phyton – plantă]. Vezi definitia »