Definita cuvantului orbită
ORBÍTĂ s. f. 1. traiectorie închisă parcursă de un mobil, de un electron etc. ◊ drum real parcurs de un corp ceresc. 2. fiecare dintre cavitățile osoase ale craniului în care se află ochiul. 3. (fig.) sferă de activitate; zonă de influență exercitată de o persoană etc. (< fr. orbite, lat. orbita)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu orbită
steámă s.f. (reg.) în formă de stea. Vezi definitia »
MICROCENTRÁLĂ s. f. centrală electrică sau de termoficare pentru alimentarea unor consumatori izolați. (< fr. microcentrale) Vezi definitia »
CARCÁSĂ s. f. 1. cadru, osatură, a unui aparat sau instrument. 2. totalitatea oaselor care formează scheletul unui animal. ◊ porțiune dintr-un animal jupuit și eviscerat, scheletul cu mușchi, destinat consumului public. (< fr. carcasse) Vezi definitia »
noroitúră s.f. (reg.) loc cu mocirlă rezultat din inundații. Vezi definitia »
CANOTIÉRĂ s. f. pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. (< fr. /chapeau/ canotier) Vezi definitia »