Definita cuvantului orchestrație
ORCHESTRÁȚIE s. f. 1. arta de a orchestra (1). ◊ transcriere pentru ansamblu orchestral a unei compoziții muzicale; instrumentație (1). ◊ modul cum sunt aranjate grupurile de instrumente ale unei orchestre. 2. ansamblu de procedee artistice prin care sunetele capătă, în poezie, expresivitate și valoare estetică. (< fr. orchestration)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu orchestrație
pertractáție, pertractáții, s.f. (înv.) pertractare. Vezi definitia »
zemăríe (reg.) s. f., art. zemăría, g.-d. art. zemăríei pl. zemắrii, art. zemăríile Vezi definitia »
BIFURCÁȚIE, bifurcații, s. f. Bifurcare; (concr.) locul unde se bifurcă ceva. – Fr. bifurcation. Vezi definitia »
productie de bijuterii Vezi definitia »
AMICÍȚIE, amiciții, s. f. Prietenie. – It. amicizia (lat. lit. amicitia). Vezi definitia »