Definita cuvantului organic
ORGÁNIC, -Ă adj. 1. care ține de structura, esența, funcțiile unui organ(ism); referitor la organe și organisme. ◊ unitar, inseparabil. ◊ (fig.) care se referă la structura unei lucrări, a unui tratat. 2. care intră în compoziția chimică a organismului viețuitoarelor. ♦ chimie ~ă = parte a chimiei care studiază compușii carbonului cu hidrogenul și derivații acestora. (< fr. organique, lat. organicus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu organic
DICRÓIC, -Ă adj. 1. (despre substanțe) care prezintă dicroism. 2. (despre plante) cu flori de două culori. (< fr. dicroïque) Vezi definitia »
POLEMOLÓGIC, -Ă, polemologici, -ce, adj. De polemologie. – Din fr. polémologique. Vezi definitia »
BIOLÓGIC, -Ă adj. referitor la biologie. ♦ chimie ~ă = biochimie; armă ~ă = armă care utilizează organisme vii. (< fr. biologique) Vezi definitia »
SFÉȘNIC, sfeșnice, s. n. Suport special pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. [Var.: (reg.) șféșnic, féșnic s. n.] – Din sl. sveštinikŭ. Vezi definitia »
CENOZÓIC subst., adj. (Geol.) Neozoic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. cenozoïque. Vezi definitia »